Aceste meserii cu inteligență artificială există deja. Iar copiii simt că școala nu îi pregătește pentru ele

Ți se pare devreme să te gândești la ce job va avea copilul tău peste 10 sau 15 ani? Mai ales când încă se ceartă cu tine pe teme, tabletă sau ora de somn? În timp ce tu citești asta, pe platforme precum LinkedIn apar zilnic joburi care nu existau acum trei ani. „Inginer de prompturi”, „antrenor de modele AI”, „etician AI” sau „data trainer pentru algoritmi conversaționali” sunt poziții reale, active, bine plătite.

Nu vorbim despre meserii ale viitorului îndepărtat, ci despre joburi pe care copilul tău ar putea să le aplice imediat ce termină liceul. AI-ul nu mai este o promisiune vagă sau un subiect de film. Este prezentul. Și copilul tău va lucra cu el, alături de el sau, dacă nu e pregătit, poate chiar va fi înlocuit de AI la locul de muncă.

Iar aici apare întrebarea esențială: îl ajută școala să se pregătească pentru inteligența artificială? Sau ne prefacem cu toții că schimbarea nu s-a întâmplat deja?

Ce meserii cu inteligență artificială sunt deja aici

Dacă ai impresia că joburile legate de AI sunt rezervate doar pentru genii în matematică sau programatori de elită, merită să arunci un ochi pe LinkedIn sau în platformele de recrutare din România. Vei găsi anunțuri reale, postate acum, de companii care caută oameni pentru roluri precum:

• Inginer de prompturi: persoana care știe să pună întrebările potrivite modelelor AI pentru a obține rezultate relevante.
  
• Trainer de date: cel care „învață” AI-ul ce să recunoască, prin exemple corecte și clare.
  
• Etician AI: un rol care pare inventat, dar este vital. Analizează dacă și cum deciziile automate respectă valorile umane.
  
• Specialist în generative AI:lucrează cu modele care creează texte, imagini sau chiar cod.
  
• Consultant AI pentru procese interne: în HR, logistică, marketing, educație sau sănătate.
  

Există roluri care se bazează pe gândire, empatie, atenție la detalii mai mult decât pe cod. 

Printre acestea:

• Product Manager AI: conectează nevoile utilizatorilor cu echipa tech, fără să scrie cod. Necesită abilități în comunicare, cercetare și înțelegere strategică.

• AI Trainer: ajută sistemele AI să devină mai inteligente prin corectarea și evaluarea răspunsurilor. Poți face asta cu atenție, bun simț și pregătire minimă fără să știi programe.
  

Dacă vrei exemple concrete: un student din Florida, fără experiență tehnică avansată, lucrează ca data annotator la o platformă globală: etichetează răspunsuri, verifică acuratețea modelelor și câștigă până la 30 $/oră, totul de acasă, iar jobul i-a acoperit chiria și școala. 

Companii ca Pareto.AI, Mindrift sau TrainAI oferă astfel de joburi chiar și freelancerilor sau celor aflați în pauză profesională. Oameni din domenii diverse, de la jurnalism la științe sociale, contribuie la antrenarea AI‑ului. 

Evident, rolurile tehnice au nevoie de educație specifică. Dar tocmai de asta au început să apară cursuri de inteligență artificială adaptate pentru tineri: concepute pentru a cultiva curiozitate și înțelegere, nu doar linii de cod.

Aceste meserii nu doar că există, dar sunt bine plătite, tot mai diverse și, în multe cazuri, nu cer un doctorat în informatică. În schimb, cer înțelegere, creativitate, logică și deschidere. Tocmai de aceea, tot mai multe companii încep să colaboreze cu centre educaționale sau ONG-uri pentru a susține cursuri de inteligență artificială destinate tinerilor sau copiilor ca o formă timpurie de orientare profesională și alfabetizare digitală.

În alte țări, aceste cursuri fac deja parte din programa școlară. La noi, deocamdată, ele sunt mai degrabă extracurriculare, dar cine le urmează are un pas înainte.

Ce spun studiile recente despre AI în școală și de ce copiii cred că nu sunt pregătiți pentru ce urmează

Inteligența artificială generativă (sau „Generative AI”) este o ramură a inteligenței artificiale care poate crea conținut: texte, imagini, cod, muzică, chiar și videoclipuri pornind de la ce îi ceri. 

Adică poate „scrie” o compunere, „desena” o copertă de carte sau „compune” o melodie, fără ca tu să faci decât o solicitare simplă, în limbaj natural.

Instrumente precum ChatGPT, DALL·E, Copilot sau Claude sunt deja folosite de milioane de elevi din întreaga lume. Unii își fac temele cu ele, alții le folosesc pentru inspirație sau pentru explicații rapide. În România, instrumente de tip AI sunt folosite deja în mii de școli, fără ca părinții să fie întotdeauna conștienți de asta.

Și tocmai aici apare provocarea: în timp ce aceste instrumente sunt tot mai prezente, școala tradițională încă predă după modele vechi, iar mulți profesori și părinți nu au fost pregătiți să le integreze. Asta generează confuzie pentru elevi și un sentiment de incertitudine: folosesc AI, dar nu știu clar dacă „e voie”, „e etic”, „ajută sau păcălește”.

Ce spun studiile despre acest dezechilibru

1. Studiu Vodafone Foundation:
   
   • 70% dintre elevii români cred că inteligența artificială va fi importantă pentru cariera lor.
     
   • Doar 54% cred că școala îi pregătește pentru acest viitor.
     
   • 72% spun că au învățat despre AI mai mult de la colegi sau prieteni decât de la profesori.
     
2. Digital Education Council:
   
   • Elevii din lume folosesc AI în studiile lor.
     
   • Doar 52% se simt pregătiți să-l folosească responsabil.
     
   • Mulți cer mai multă claritate în școală, reguli mai transparente și profesori pregătiți.
     
3. JISC UK:
   
   • Elevii simt că AI le poate ajuta educația, dar au temeri legate de confidențialitate, deepfake-uri, copiat și lipsa de originalitate.
     
   • Cer cursuri clare despre etica AI, reguli și limite sănătoase.
     
4. Microsoft:
   
   • Elevi, profesori și părinți folosesc deja platforme cu AI în școlile din România.
     
   • Aplicații precum Microsoft Reflect ajută profesorii să urmărească starea emoțională a elevilor, iar platforma LIVRESQ e folosită de peste 130.000 de utilizatori.

Pentru părinți: ce înseamnă toate aceste date?

Copiii nu doar că folosesc deja AI, o fac spontan, intuitiv, fără frică. Dar ceea ce le lipsește este înțelegerea de ansamblu, contextul, ghidajul. Iar școala nu ține pasul. Profesorii sunt, în general, deschiși, dar lipsiți de formare specifică sau de sprijin clar. Iar părinții sunt prinși la mijloc: nu știu dacă să încurajeze, să restricționeze sau să ignore.

De aceea, tot mai multe organizații independente, școli private și ONG-uri oferă cursuri de inteligență artificială pentru elevi și adolescenți, cursuri adaptate nivelului lor, care pun accent pe gândire critică, creativitate, responsabilitate și utilizare practică.

Cum se schimbă meseriile clasice sub influența inteligenței artificiale

S-ar putea să crezi că AI-ul e doar pentru programatori, specialiști în IT sau cercetători în laboratoare ultratehnologizate. Dar adevărul e că schimbarea a început deja în domenii care, până acum câțiva ani, păreau de neatins.

Medicina, de exemplu.
Un medic pediatru nu își pierde locul de muncă, dar colaborează deja cu AI-ul în diagnosticare. Algoritmi specializați analizează radiografii, imagini cu alunițe sau modele de respirație mai rapid decât poate un om. Medicul, însă, rămâne acolo să decidă, să ofere empatie, să pună întrebările potrivite. Copilul tău poate deveni acel medic. Dar cu o diferență: va trebui să înțeleagă cum funcționează acel AI, ce poate și ce nu poate face.

Educația.
Profesorii care folosesc AI devinmai eficienți. Platforme precum LIVRESQ sau Copilot for Education pot genera lecții, explicații și teste personalizate în funcție de ritmul elevului. Profesorul devine un ghid, un curator, un om care adaptează, nu un simplu emițător de conținut.

Designul.
Un grafician folosește azi aplicații AI care îi oferă 50 de variante de layout în scurt timp. Nu ca să evite munca, ci ca să o înceapă cu o bază bogată. Creativitatea umană vine peste, dar mult mai rapid și mai eficient. Pentru copilul tău care desenează toată ziua pe tabletă, asta poate însemna un start de carieră mult mai devreme decât te aștepți.

Jurnalismul.
Un redactor nu mai scrie de la zero toate știrile. Uneori, AI-ul propune variante de titluri, reordonează paragrafe sau sugerează idei de subiecte. Omul decide ce păstrează, ce rescrie, ce nu publică. Adică exact ce înseamnă responsabilitate editorială.

AI-ul nu șterge aceste meserii. Le transformă. Le cere mai multă gândire critică, mai multă empatie, mai multă adaptabilitate. Și mai puțină rutină.

Asta înseamnă că, indiferent ce carieră va alege copilul tău, inteligența artificială va fi acolo. Nu ca o amenințare, ci ca un instrument. Întrebarea e: îl învață cineva să folosească AI?

Inteligența artificială nu înlocuiește meseriile, ci le rescrie

Meseriile pe care le știm nu dispar. Dar se schimbă. Unele devin mai rapide, altele mai creative, altele mai umane, tocmai pentru că AI-ul preia ce e repetitiv, iar oamenii rămân cu ceea ce contează: gândirea, etica, comunicarea, decizia.

Pentru copilul tău, nu mai e suficient să știe ce vrea să se facă când va fi mare. Va trebui să știe și cum va lucra în acel domeniu, cu ce tehnologii și cât de pregătit va fi să se adapteze. Iar asta începe azi.

Școala încă se adaptează. Dar părinții pot începe deja cu întrebări, cu joacă și cu expunere la cursuri și ateliere de inteligență artificială potrivite vârstei. Nu ca să devină experți în tehnologie, ci ca să nu fie străini într-o lume în care AI-ul e deja colegul de birou.